Dragă mamă ,
Este
8 martie, o zi în care îndrăznesc să-ţi spun cât de mult de iubesc, să-ţi mulţumesc
pentru că mi-ai dat viaţă, că fac parte din această lume de 16 ani .
Îmi amintesc cu
atâta entuziasm de momentele în care
eram acolo sus jucându-mă cu îngerii de-a v-aţi ascunselea, sufletul meu se ascundea într-o „galerie” de portrete de mame. Am zărit o femeie
precum zeiţa Afrodita, ochii verzi precum
roua de dimineaţă de pe iarbă, chip angelic ce exprima atâta bunătate, părul
negru precum întunericul din sufletele
oamenilor trişti.
Am ştiut că ea,
o să fii mama mea şi a nimănui altcuiva,
pentru că tu dragă mamă erai persoana care îmi asigura iubire necondiţionată şi
siguranţă profundă. Femeia care reprezintă toată lumea pentru mine este mama
mea, un chip angelic întipărit în sufletul meu, persoana care-mi dă putere şi
încredere în mine, îmi colorează viaţa când este sumbră .
Am ştiut că nu o să mai rătăcesc printr-o galerie de
potrete singură şi tristă,mi-am găsit un suflet care să-mi poarte de grijă . Mi-aş dori doar să dau timpul cu 16 ani
să-mi amintesc clipele când eram doar un micuţ „bob de fasole” şi stăteam în
burtica ta dorind să ies , să pot
rosti din nou primele cuvinte „mamă , tată” … Nu aş putea să-mi exprim toata
mulţumirea şi recunoştinţa pentru că mi-ai dat viaţă .
Am încep prin aţi spune că eşti cel mai bun gând al meu , eşti
haina care mă îmbracă atunci când toţi mă lasă baltă , bandajul care-l pun pe
rană când sângerez la pământ lipsit de vlagă , glasul ce-l aud atunci când tot în jur a tăcut , când este
tot „filmul” negru , zâmbetul meu
dintr-o noapte mizerabilă , persoana drăgăstoasă, sensibilă, calmă, directă.
Mai
învăţat să zâmbesc şi atunci când sufletul meu plânge, să iert şi să nu uit că viaţa merge înainte,
că tu dragă mamă eşti camaradul meu în acest război numit „viaţă”
, mai învăţat să zbor atunci când
mulţi mi-au frânt orice speranţă , să cred în mine şi să pun pasiune în ceea ce
fac , să iert şi să trec mai departe pentru că fiecare secundă irosită
reprezintă timpul din clepsidră.
Iubirea ta, dragă mamă, este nepreţuită, este ca un tablou ce merită
să fie pus în ramă şi expus publicului, toată lumea fiind fermecată de
frumuseţea acestuia. Dacă aş putea să
te desenez o floare gingaşă ai fi, un
trandafir pe care l-aş putea mirosi, să simt mereu căldura ta aparte. Alături de mama mea bolta vieţii mele e mereu liniştită si senină
fără urmă de nori.
Mama dragă, esti o floare sfântă, un
înger păzitor, dar mai presus de toate îmi eşti
şi prietenă. Eşti ca o carte de poveşti ce îmi dezvăluie ce este bine si
ce este rău, ce este frumos sau urât, ce lucruri sunt cinstite şi
care nu. Ochii tăi îmi sunt tatuaţi în suflet, nu ştiu cum reuşeşti mereu să îmi faci lumea
colorată, cum reuseşti să pictezi aşa de frumos fiecare secundă când eşti în
preajma mea, fiecare cuvânt spus parcă este o melodie.
Eşti lumina vieţii mele ce nu se
stinge niciodată, ce străluceşte în mine ca steaua de pe cer, eşti leagănul de
poveşti ce mi-a mângaiat copilăria şi a făcut ca orice zi petrecută alături de
ea să fie o zi de basm. Eşti luceafărul ce apare in noaptea misterioasă reuşind
să dezvăluie totul cu lumina lui.
Mămico, eşti totul pentru
mine şi îţi mulţumesc că sunt copilul
tău. Nu cred că aceste umile cuvinte reprezintă
tot ceea ce eu simt cu adevărat ,
îmi doresc doar ... să nu pleci vreodată din viaţa mea.
Aş vrea totuşi să închei această
scrisoare cu nişte versuri :
O, mamă, dulce mamă, din războiul
de vremi
Din cenuşa lumii tu mă chemi,
Să-mi rosteşti că mă iubeşti ,
Şi sufletul să mi-l îmblânzeşti
.
Îmi pare rău că îndrăznesc să te
compar,
Cu chipul mamei din icoană.
Sunt prunc de Dumnezeu,
Iar pentru mine, tu, eşti mamă.
Te iubesc mămico , cu dragoste a ta fiică .
Aceasta scrisoare o puteti regasi in revista Ecochim Rm.Valcea 2013 .( Va multumesc pentru vizualizari si sustinere )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu