Din nimicul meu trup ,
Să mă ierţi că am
renunţat
La sentimente pure şi totul s-a spulberat
Mi-aş fi dorit să nu fii ultimul vers
Aş vrea să strig , să alerg un întreg univers
Dar cine mă
poate auzi oare ?
Unde să
găsesc cea mai sigură ascunzătoare ?
Atâtea amintiri îmi răsună în minte
Alături de îngeri
voi fi curând
Un ultim rămas
bun ţi-aş spune zbierând
Nu o să uit , dragă
suflet atâtea dorinţe , le-am sfâşiat !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu